Nimic nu ne trezește mai mult la viață decât iubirea!
Orice om se naște a doua oară în momentul în care iubește.
Ea ne însuflețește, ne însănătoșește , ne împlinește, ne întremează.
Iubirea nu este un scop..e o cale.
O cale să descoperi faptul că poți totul și ești totul...ca spirit, poți fi totul, poți trece și dincolo de iubire.
Oricine iubește are așteptări de la ce iubește.
Iubirea de ceva sau cineva nu este o finalitate..trebuie să continui să mergi, să descoperi....până când întelegi că tot ceea ce-ți dorești să primești este în tine..
Eu, înteleg!
Când uiți să-mi spui că mă iubești
Eu știu…cuvinte-s de prisos
Ca să aștearnă ce gândești.
Chiar de întorc un Univers pe dos
Tot ce-i mister ca să dezleg
Iubirea e sublim… ceva ales..
Eu înțeleg!
Când nu îmi spui că mă iubești
Eu știu... că mă iubești mai mult
Așa cuvinte sfinte doar se simt
Sălășluiesc în suflet ..rar se spun!
Tot ce-i mister pot să dezleg
Tu mă iubești fără cuvinte
Eu înțeleg!
Când nu îmi spui că mă iubești
Eu știu… că doru-ți arde-n piept
Mocnește acolo veșnic viu
Nu-s sfere, muzici, nici culori
Ca să redea cum mă iubești
Orice-i mister acum dezleg
Eu înțeleg!
by Anadevis
