CHEMAREA

CHEMAREA

O gara asteapta-n tacere
Un tren striga iubirea
Acum, clipa ma cere
De-o viata mi-astepti tu venirea..

Spre Infinit isi duce tacerea
Uitate sine de tren
Dar iata ca vine si vremea
La ora Intalnirii sa te chem.

Te stiu si iti simt nerabdarea
Te stiu si as vrea sa mai crezi
Ca in viata exista chemarea
Ascunsa, profunda...n-o vezi!

E-ascunsa,e-acolo,e taina si tace
Chemarea ce naste in noi mari trairi
Doar Timpul asterne in suflete pace
Cand se-mpletesc si nasc iar iubiri.

by Anadevis

VISUL

VISUL

As vrea sa numar stelele
Si sa ma pierd in Infinit..
S-alerg,sa ma bucur de ele
Dorinta mea, in vis s-a implinit:

"Ma jucam cu un Luceafar
Aveam si-un Scorpion frumos
Pe lacul Boltii plin de nuferi,
Pestii-notau silentios..

Fecioara ca o eroina,
Pe Orion si l-a ales!
Rapusa Andromeda-n taina
Cu Gemenii s-a inteles.

Hercules ca un mare zeu
Fiind clasat cuceritor,
Avand talente de iankeu
Intra pe ring...impunator.

Din Emisfera Boreala
Un tanar june sclipitor
Nu isi gaseste o egala
Si e timid...ca un incepator..

Sagetatorul-mare luptator
Pe Pegas iute el zburand,
A prins Dragonul de-un picior
Spre Lira iute coborand.

Si vrand sa marce un eseu
In zbor, Balanta a atins
Apare Leul ca un zmeu
In ochi carbunele-i aprins.

Dar, iata!..trece Carul Mic
Toti stau cuprinsi ca de-un fior
Si Pollux zice: Nu-i nimic!
Trece pe-aici intamplator.

Vezi bine, Vizitiu-i turmentat
Aproape adorme la "volan"
Vazandu-l, Taurul-militian
Pe loc carnetul i-a luat!

Perseu, fiind mai indraznet
Pe Vizitiu l-a aparat
Berbecul, se da plangaret
Pe politai l-a acostat.

Apare Carul Mare-n ajutor
Noroc ca l-au si anuntat
Si Sirius-judecator,
Pe toti acum i-a impacat.

De bucurie...toti s-au strans
S-au prins in dans ametitor
Tot Cerul parca e cuprins
De-un ritm de rock fermecator!"

Acum....cand totul s-a sfarsit
S-a risipit, precum un nor
Ce vis frumos m-a invaluit
Si ce pacat....ca-i trecator!

by Anadevis

AI SA STII

Ai Sa Stii!

Fiecare doreste sa cunoasca bucuria. Cunoasterea inseamna implinire. Implinirea inseamna a fi.

La inceput a atins-o cu un gand. Un gand prietenos, exprimat in cuvinte simple: negre pe un spatiu alb. Mai apoi a imbratisat-o in bratele firave a unui emoticon. Zilele au trecut...si timpul a vrut sa-i aduca pe aceeasi fereastra, sa caute printre miile de ferestre si sa se gaseasca. S-au gasit si regasit de sute de ori incat intamplarile regasirii nu mai erau ciudate... erau minuni. Minuni care se repetau zi de zi, minuni ce in vise le visam ades, minuni ce erau scrise si inca netraite.

Mai apoi a imbratisat-o cu vocea lui...intr-o dimineata devreme.Voce unica, calda, duioasa, aparte...
Cuvintele lui nu mai erau negre, pe o pagina alba...patrundeau in sufletul ei. El a ras si ei i s-a incalzit inima. Cine sa creada ca a putut indragi un ras incat sa-si doreasca a-l auzi si a-l cauta?

Ea, nu visa demult...si-ncet a inceput a visa culori. A inceput a vrea. A vrea sa-i daruiasca marea, a vrea sa-i fie rasaritul din fiecare dimineata.
A inceput a vrea picaturile fericirii....L-a primit in Universul ei inchis. L-a primit si i-a aratat casuta ei de melcusor si curajul a inceput a prinde viata.

A inceput a vedea ca drumul e mai drept, totul are gust, furtunile trec mai usor, soarele e mai luminos, cerul mai albastru...
A inceput a cunoste sensuri si cuvinte noi, pana si tramvaiul nu mai era tramvai..
N-a trebuit sa alerge prea mult, sa asculte sa cerceteze, sa gaseasca. Cele mai bune lucruri vin cand te astepti mai putin.

Nu exista lucruri oarbe! Nu exista intuneric deplin!
Ea, isi doreste mai mult ca orice ca el sa-i vorbeasca tot timpul....indiferent de vine furtuna, de nu rasare soarele, de nu-i lumina, de nu-i semnal ....ori de trece tramvaiul..

Ea isi doreste:VREA SA STII!

by Anadevis

VIZITA IN SUFLETUL MEU

VIZITA IN SUFLETUL MEU

Azi, nu stiu ce mi-a venit...m-am dus in vizita la sufletul meu.
Am intrat cu teama in camera sentimentelor. Am vazut compasiunea cum linistita isi citea lista faptelor bune.

Am vazut frica cum sta intr-un colt si incerca sa intre in vorba cu toleranta. Curajul isi scutura amorteala si tachina indrazneala ca ezita sa spuna sufletului ca vrea liber.

Tristetea se uita visatoare pe fereastra sufletului, isi depana amintirile frumoase si isi dorea sa poata zambi…
Sinceritatea isi aranja perlele adevarului si le pazea ca nu care cumva minciuna sa profite de neatentia ei sa le fure si sa le vanda ipocriziei.
Priveam camera sentimentelor...si de-odat` ma cuprinse panica: nu vedeam iubirea..
Stiam ca exista, stiam ca-i timida...stiam ca-i nedescoperita...stiam!
N-o vedeam si grabita am cautat in toate colturile camerei sentimentelor...nu era.

Am inceput a cauta toate camerele sufletului, am deschis toate usile…usa romantismelor, usa viselor, usa sperantelor, usa secretelor..pana si usa aceea de care ne temem ades, usa necazurilor..
Iubirea..unde e iubirea? Alergam prin camerele sufletului meu ca un fluture firav ce nu are putere...alergam ingrozita ca n-am s-o gasesc si-mi repetam intr-una:exista!....exista!....exista!..
Obosita, ingandurata,am reusit sa privesc si inspre usa nestiuta, anumit ascunsa, anumit pastrata..

Am deschis sfioasa usa fericirii si-am vazut Iubirea.
Era acolo….diafana, gingasa…pura. Sta singura ,hotarata, atenta si astepta clipa sa i se deschida ferestrele si usa...Astepta clipa cand va putea iesi si spune turor:“Iubesc”

Astepta mai ales clipa cand va alerga fericita spre sufletul pereche sa i se daruiasca si sa-i spuna :“te iubesc”.

I-am zambit Iubirii...stiam ca exista, am cautat-o in sufletul meu si ma asigurasem iar ca exista. Am lasat-o acolo, am amanat inca o data sa ii dau drumul.
Am inchis usa incet, si-am plecat in alta parte...

Am plecat linistita, mi-am vizitat sufletul si am vazut in el toate sentimentele…chiar si Iubirea…exista!

by Anadevis

CHEMAREA MARII

CHEMAREA MARII

Imi port pasii spre tarmul Ei…
Numar in gand secundele si m-apropii calcand apasat in nisipul atat de fin. Inchid ochii si inspir adanc aroma ei…pasii ma poarta spre ea…caut marea!
Caut la nesfarsit eternitatea printre clepsidrele ce isi frang stropii marunti de nisip.
Ii pot auzi freamatul, ii pot recunoaste zbuciumul.Caut marea!
O am in suflet, o port cu mine obsesiv zi de zi…marea mea are ochii albastri, ma stie…ma asteapta sa o ating.
Sufletul meu priveste imensitatea ei iar pasii ma poarta spre ea sa-i simt rasuflarea sarata.
Valurile ei m-asteapta sa-mi cante cantec de dor si iubire, cantec vrajit ce doar inima mea il poate recunoaste, doar inima mea il poate asculta.

Imi canta melodia doar de noi doua stiuta, melodia doar de noi doua inteleasa….e taina noastra.
Acum o caut iar, am nevoie de ea. Sa ii simt linistea si tarmul…
Sa raman langa ea, sa imi vars lacrimile amare, sa-i povestesc ca iubirea e o taina ce inca n-o deslusesc
Caut marea, pasii ma poarta spre ea …
Stiu bine ca-i si blanda dar poate fi si rea. Stiu bine ca e bucuroasa sa-mi simta pasii..
Desculta, linistita si detasata calc pe nisipul fin..Pasi...mici…pasi ..lenti…pasi pe nisip..
Pasi pe nisip,
Infiniti pasi pe nisip
Purtand in caldura lor
Pustiul unui suflet…
Pasi pe nisip,
Solitari pasi pe nisip
Purtand in ecoul lor
Tristetea unei cautari zadarnice..

Ma cheama marea s-o privesc in ochi, ma cheama sa-mi spuna ca m-asteapta demult.
O caut acum si eu….poate, ca i-am simtit chemarea.
Tarziu …dar vin la ea s-o privesc in ochi.
Sa-i spun ca ii stiu adancimile, ca-i cunosc fiecare scoica , ca-i iubesc linistea din timpul noptii. In sfarsit am ajuns.
Ne privim amandoua ….avem aceeasi culoare in ochi.
Culoarea infinitului.
O rog din priviri sa ma ia , sa ma tina ascunsa in adancimile ei, sa ma tina strans …


Ii repet si o rog:

Marea mea nebuna
Cu albastre valuri
Lasa-ma cu tine
Sa ma contopesc!
Sa iti simt aproape,
Linistea…..si tarmul
Sa aleg, sa birui
Si sa te iubesc!

by Anadevis

VREAU SA STIU

Vreau să știu Iubirea!
Și tot ce-nseamnă ea.
Vreau să știu că ești
Nicicând nu vei pleca!
Vreau să știu că poți
Să fii tot...al meu!
Vreau să știu că am
Tot ce-i în sufletul tău!
Vreau să știu că viața
Nu trece fără tine
Vreau să știu că mor
Și-am cunoscut iubire!

VREAU sa stiu daca recunosti tradarile vietii, daca suferi cand nu indraznesti sa visezi.
VREAU sa stiu daca in centrul propriilor tristeti recunosti frumusetea zilelor minunate cand imi atingeai mana si parca-mi atingeai sufletul…
VREAU sa stiu ca-ti vine cateodat` sa strigi lumii ca nu esti de-aici, ca dezamagirea nu e pentru noi, ca increderea in oameni o acorzi, dar n-o primesti..
VREAU sa stiu daca poti suporta insultele, daca ai vrea, ori nu poti sa alungi frumusetile clipelor din trecut..
VREAU sa stiu daca ploaia iti umple ochii cu lacrimi de bucurie,ca-ti aduce aminte cum eu iubeam asa mult ploaia si ma lasam sa ma inunde in voia ei..
VREAU sa stiu daca dimineata iti saruta ochii cum doar eu stiam…daca zambetul soarelui e mai frumos ca al meu..
VREAU sa stiu de mai hoinaresti prin noapte si ii canti Lunii, sperand ca te va chema la ea….sperand ca numai razele ei iti arata calea spre mine..
VREAU sa stiu daca muzica iti aduce aminte de numele meu, daca portativul iubirii iti mai canta notele sublime ale fericirii…
VREAU sa stiu daca ochii tai adanci ca abisul mai cauta versurile mele ce au nins demult pe hartia ce poarta si-acum urmele mele!
VREAU sa stiu SIGUR ca poti promite si poti sa nu uiti ce ti-am zis de-atatea ori :

Viata-i un drum lung..
Cu multe patimi, multe
Cand nici taceri, nici lacrimi
Nu stiu sa te asculte.
Atunci cand nici Iubirea,
Nu-ti spune sa iubesti,
Apoi cand nici Sfarsitul
Nu-ti spune sa sfarsesti!


VREAU…sa stii ca am ramas aceeasi…...am ramas o metafora.
O metafora ancorata in poezie.

Sunt singura vesnic!Ba nu!Sunt cu tine!
M-aduni,ma inalti,ma cobori…poezie!
Cand clipele-s lungi si Viata pustie,
Cuvintele ning linistit pe hartie…

by Anadevis

INTRE DA SI NU

INTRE DA SI NU

Azi, de la primele ore din zi, fac introspectie in mine. Am ales sa ma uit in sufletul meu, sa-mi recunosc murmurul acela care suspina in mine in ritm prelung, indiferenta ori linistea ce nu moare... E ca un cantec tainic, care de-ar fi sa-l cant ar fi duios si inuman...ar fi de-acolo de unde simt ca sunt..

Oamenii rabda suparari peste suparari , le rabda si le cuibaresc in propriul Destin.
E inca noapte, si-n gradina tacerii pot sta sa ascult aripile tacute ale noptii, sa le simt cum falfaie in jurul meu. Pot auzi suspinul Pamantului, cantecul picurat al Lunii si mai pot auzi "tacerea" din mine..

Cea mai mare greseala ramane tot aceea de a-i face pe ceilalti sa sufere!

Sunt intre DA si NU....ratacesc atingand acceptarea sau negarea. Daruirea isi are limitele ei, dar dragostea nu are limite....ceasurile patetice care trec, ma fac inca o data sa-mi para ca fiecare ora de somn va fi iar furata vietii... In orele astea de nesomn, regasesc perseverenta unei porniri sau a unei repulsii,o calatorie intre DA si NU.

Marile sentimente poarta in ele insele intregul Univers, splendid sau mizerabil. Vine iar ziua , ne pomenim intrebandu-ne "pentru ce?" si totul capata iar oboseala... Apoi, iar gasim lucrul important: "Incepe". Oboseala se afla la capaul unei vieti masinale, ea trezeste si provoaca urmarea..totul incepe prin Constiinta si nimic nu are valoare decat prin ea.

Apartinem Timpului, eu...inca alerg intre DA si NU, inca ma refugiez in taceri, care in curand vor deveni furtuni. Furtuni ce vor darama cuvinte...vor darama scoarta aspra a constiintelor, poate chiar adierea dulce a unor prietenii.

Intre DA si NU inca pendulez...pana cand aleg ce-i mai simplu...sa privesc Destinul in fata!

by Anadevis

MINUNEA ALBA

MINUNEA ALBA

Desculţă mergeam prin iarba crudă şi simteam umezeala plăcută cum îmi înfioarau tălpile. Vântul îmi răsfira părul rebel, soarele îmi mângâia faţa....respiram verde! Colindam câmpul pătrunsă de bucuria libertatii, când am vazut-o!
Dintr-odată! Era singură, semeaţă, strălucitoare!

M-a oprit din drum răsărindu-mi în cale, născută parcă dintr-un gând sta sfioasă.
În verdele crud, părea o oaza de puritate... frumoasă, mica minune albă, mă răscolea cu liniştea ei.

M-am aplecat ..şi-i simţeam bucuria..mă saluta şi mă încuraja s-o strang la piept. 
O priveam ca pe o comoară, petalele ei , aripi de înger tăinuit, mă rascolea….era vie, mă temeam să n-o strivesc, mi-era teamă să n-o pierd.

N-aş mai fi plecat, mă atragea, ochii nu mi se săturau de privit, iar mintea îmi alerga spre acele versuri ale lui Pavel Coruţ:

“Te-am purtat mereu în fire
Ca pe-un sâmbure de foc
Floare albă de iubire
Floare albă de noroc…
Te-ai ivit ca o romanţă
Dintr-un cer cu stele reci
Flore albă de speranţă
Floare albă de poteci…”

Într-un târziu….am plecat …clipele de libertate mereu sunt scurte. 
Viaţa ne poartă grăbită prin alte locuri….locuri, ce sunt acum fără verdeaţă, fără miresme dulci, fără aceste comori pe care doar campurile le mai păstrează …înca le mai păstrează!

by Anadevis

VREAU ARIPI

VREAU ARIPI

Nu e om sa nu-şi fi dorit a zbura! Nu e om sa nu fi visat a zbura!
Vreau aripi!
Vreau aripi să pot zbura oriunde. Să pot pătrunde peste tot ..unde vreau.
Să fie aripi mari….să mă ştiu în siguranţă, să pot pluti …ca o pană în neant în cadere lină.
Să zbor în cosmosul existenţei…care e departe, undeva …unde? 
Poate aproape de Soare? Poate aproape de Lună? E acolo, sunt sigură că ceva trebuie să fie.
Vreau aripi. O zi. Atât vreau să am aripi. Mi-ar ajunge o zi, să plutesc, să zbor…asemeni unei păsări, unei insecte, unui nor...

Aş simţi vântul cum mă mângâie şi mă însoţeşte, aş simţi vastitatea spaţiului, aş vedea vârfurile piscurilor. Aş saluta păsările, m-aş întrece cu libelulile, aş mângâia buburuzele, aş săruta fluturii.
As fugări norii, m-aş  juca în culorile curcubeului.
Vreau să am aripi! Îmi doresc aşa mult? Chem visul, invoc îngerii să-mi îndeplinească o dorinţă: să am aripi o zi!

Vreau aripi…
Pentru un zbor care zboară zburând…
Înalt spre înaltul înaltului..
Luna mi-i martoră,
În noaptea asta albastră!
Şoaptele mele, rugile mele,
Se-nalţă usor la cerul plin cu stele!

Vreau aripi să pot zbura!
Să te caut, sa te găsesc, să te ating!

by Anadevis

JURNAL

JURNAL
A scrie pare simplu, dar nu e chiar asa.
Mi s-a parut intotdeauna ca a tine un jurnal e ceva copilaresc sau chiar patetic: ca si cum nu ai avea cui sa ii spui toate maruntisurile pe care le notezi acolo. Printre greutati se numara disciplina scrisului, alegerea lucrurilor care merita notate.
Eminescu,Dostoievski,Casanova, si multi altii au tinut cate unul.. Daca au fost sau nu mai fericiti din acest motiv, nu se stie, dar cu siguranta nu au stiut ca a scrie in jurnal te face mai optimist.

Descoperim ca sunt mai multe feluri de a tine un jurnal (de introspectie, creativ, de observatii, istoric). Cei care au incercat metoda spun ca a nota lucrurile marunte care te-au facut fericit sau trist pe moment e cea mai eficienta solutie. Si pentru cei care simt nevoia de a pune ordine in toate, jurnalul poate fi o adevarata fericire. Mai mult, a scrie te elibereaza de sentimentul uneori enervant ca "ar trebui" sa tii un jurnal...

Am sa va prezint un altfel de jurnal... 14 zile , de ganduri, framantari, suferinte…

JURNAL

1zi---MEDITATII
Masor vesnicia ta
Si ma intreb,daca ma cunosti…
Ochii tai nestiuti
Ma privesc de pretutindeni
Buzele tale nestiute,
Ma striga…de peste tot
Ma framant si ma intreb
Oare inima ta imi mai apartine?

2zi---NERASPUNSURI
Inselaciunea sa ma fi inselat?
Minciuna sa ma fi mintit?
Iubitul, sa ma fi iubit?
Intrebare, de ce ma intrebi la nesfarsit?

3zi---GANDURI DE DOR
Simt ca m-astepti
Si stiu ce dor ti-e de mine!
Taci….si lasa-ma sa cred,
Ca …e-adevarat!
Ma hranesc cu minciuni
Si ma tarasc cu gandul pana la tine
Dar tu,
Cu privirea ta, nestiut de adanca
Ma topesti de dor!

4zi---RESEMNARE
Traiesc din inchipuiri
Dar, traiesc…
Sunt eu trupeste
Dar, inima mi-e furata demult..
Si ma complac asa:
Cu inima furata!

5zi---PROCES DE CONSTIINTA
Astazi, procesul a luat sfarsit
Sentinta mi-a fost data!
Sufletul, parasit de puterea apararii
Plange mut…si iar plange..
Constelatia inimii a inteles:
Sentinta, a fost data
IUBIREA exilata!

6zi---IN EXIL
Zilele trec..
Si mi-e dor…
Mi-e mila de sufletul meu
Surghiunit…..
Ma privesc, dar nu ma vad
Ma strig, dar nu ma aud
E-adevarat ca nu mai sunt?!

7zi---ROSTURI
Ce rost mai are visul?
Cand el nu e aievea?
Ce rost mai are Timpul?
Atunci cand trece vremea?
Iubiri nefericite
Si toate cate-au fost..
Ma-ntreb acum iubite?
Mai au ele vreun rost?!

8zi---MUSTRARE
Ma cearta inima ca te-am primit
Ma cearta cugetul ca te-am alungat..
Ma cert cu mine insumi[/b]
Si nu stiu daca am sa ma iert vreodata..

9zi---ZADARNICII
Zadarnic ma feresc
De un raspuns amar..
Zadarnic imi alung
Cuvintele de jar…
Zadarnic ma ascund,
Nimic putere n-am…
De ce mi-e dor atat?
Cand totul e-n zadar?

10zi---ESECURI
Am decazut moral..
Si-am suferit.
Am decazut sentimental,
Si-am suferit…
Nu vreau sa mai cunosc o decadere!
Mi-e de-ajuns sa cad si sa ma lovesc!
NU mai vreau sa sufar!!

11zi---DEFICIENTA
Mi-e greu sa-mi impun uitare
Ca sa nu mai fiu eu..
Dar eu….vreau sa exist!
Si…nu uit nimic!!

12zi---DECES
Vreau sa-mi leg iubirea-n lanturi
Asa…poate, va muri
Va muri, intr-un taziu, mult mai tarziu
Decat va fi trebuit sa moara..
Va fi moarta in sicriul inimii
Alba, neagra….nedefinita?

13zi---GREIERII
Am nevoie de liniste…
Sa n-aud, decat greieri..
Sa-i aud, de sub pamant..
Am nevoie de liniste..
Si ma intreb tot mai des:
Unde-i linistea mea?!

14zi---ULTIMA INTALNIRE
Te-am intalnit intr-un vis..
M-ai privit, dar nu m-ai recunoscut!
Si-am plans de suparare
Ca nu-ti recunosti iubirea..
Am murit, am renascut si-am hotarat:
Trebuie sa plec pe-o alta carare!

Am inchis jurnalul si-am inceput a trai iar…

Iubirea e un munte de fericire, il urci razand si-l cobori plangand!

by Anadevis

IMI DORESC

IMI DORESC

Imi doresc cand o sa iubesc prima data, noaptea sa aibe miros dulceag iar ziua sa fie mai lunga. Vreau ca vantul sa bata in acelasi ritm iar viata mea, ca o floare sa e deschida putin cate putin..

Imi doresc ca primavara sa vina de cate ori o chem....iar fiecare clipa a existentei noastre sa aibe rostul ei.

Imi doresc ca stelele sa se opreasca, Luna sa straluceasca intens, Timpul sa se opresca pentru noi...sa-mi sprijin capul pe pieptul lui, sa-i simt inima...iar eu, rosie ca focul,sa ascult cum imi promite ca va fi doar al meu...

Imi doresc sa ne lasam cuprinsi de dragoste, sa fim suficienti unul altuia...mangaierile noastre,sa ne tina in loc de aer..

Imi doresc in fiecare dimineata sa aud vantul in ritmul stiut de noi, ploaia care sa ne cante povestea nostra iar soarele sa nu poata lumina mai tare ca iubirea noastra.

Imi doresc in seara sa ne plimbam pe strazi ceasuri intregi uitand de noi si de lume. Dimineata sa-mi cada prima oara privirea pe chipul tau...

Imi doresc dintr-o singura atingere sa intelegi tot, sa invatam alfabetul nostru..sa vorbim cu sufletul. Sa avem lumea noastra in care anotimpurile sa nu aibe ordine, cerul sa fie mai intens,cuvintele inlocuite din priviri...

Imi doresc ca Luna sa fie doar a noastra, lumina ei sa-ti indrume privirea ...spre mine, sa-mi descoperi iubirea ascunsa si nerecunoscuta de nimeni. Sa descifrezi ploaia, stelele, umbrele....iar razele lunii sa te trimita in dorintele mele..

Imi doresc ..cand va fi sa iubesc prima data sa imi regasesc dorintele!

by Anadevis