Idilic fapt si veșnică mirare
De ce-ați venit din nou să mă opriți?
Căci vreau sa fug, să scap cu-nverșunare
De ce vreți voi neapărat să mă mâhniți?
A fost coincidență, a fost ceva fugar
Eșecul primei dăți mi-ajunge și acum.
Dar, iar șoptiți într-una cu lexic lapidar
Și mă-nbiați cu-al vostru pur și fin parfum..
Cu împletite promisiuni mă îmbătați de dor
Și dacă stau mai bine, la voi să mă gândesc
Să cuget cu-nțelepte idei de sabotor
Oare să vă resping? Oare să mai doresc?
Să mai încerc odată, nu-i greu dar nici ușor
Dar ce conteză de-i tărziu, când trebuie s-o fac?
Și chiar de-aș vrea să plec acum....nu pot!
Iubirea înapoi mă cheamă ca să o împac!
by Anadevis
