VREAU ARIPI


VREAU ARIPI

Nu e om sa nu-şi fi dorit a zbura! Nu e om sa nu fi visat a zbura!
Vreau aripi!
Vreau aripi să pot zbura oriunde. Să pot pătrunde peste tot ..unde vreau.
Să fie aripi mari….să mă ştiu în siguranţă, să pot pluti …ca o pană în neant în cadere lină.
Să zbor în cosmosul existenţei…care e departe, undeva …unde? 

Poate aproape de Soare? Poate aproape de Lună? E acolo, sunt sigură că ceva trebuie să fie.
Vreau aripi. O zi. Atât vreau să am aripi. Mi-ar ajunge o zi, să plutesc, să zbor…asemeni unei păsări, unei insecte, unui nor...

Aş simţi vântul cum mă mângâie şi mă însoţeşte, aş simţi vastitatea spaţiului, aş vedea vârfurile piscurilor. Aş saluta păsările, m-aş întrece cu libelulile, aş mângâia buburuzele, aş săruta fluturii.

As fugări norii, m-aş  juca în culorile curcubeului.
Vreau să am aripi! Îmi doresc aşa mult? Chem visul, invoc îngerii să-mi îndeplinească o dorinţă: să am aripi o zi!

Vreau aripi…
Pentru un zbor care zboară zburând…
Înalt spre înaltul înaltului..
Luna mi-i martoră,
În noaptea asta albastră!
Şoaptele mele, rugile mele,
Se-nalţă usor la cerul plin cu stele!

Vreau aripi să pot zbura!
Să te caut, sa te găsesc, să te ating!






by Anadevis

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu